Читать онлайн книгу "Nepoftiții"
NepoftiИ›ii
Owen Jones
Heng Lee Г®ncepe sДѓ se simtДѓ foarte ciudat dintr-o datДѓ, aИ™a cДѓ apeleazДѓ la vraciul locului, care nu e nimeni altcineva decГўt mДѓtuИ™a sa.
Ea Г®l supune la cГўteva teste И™i ajunge la concluzia cДѓ Heng nu are sГўnge, dar cum le va spune asta familiei lui, И™i ce vor spune ei cГўnd vor afla aИ™a ceva?
Heng Lee are o turmДѓ de capre Г®ntr-o zonДѓ montanДѓ, izolatДѓ, din nord estul regiunii Chang Rai din nordul Thailandei, foarte aproape de graniИ›a cu Laos. Era o foarte strГўnsДѓ comunitate unde toatДѓ lumea se cunoИ™tea cu toatДѓ lumea. Heng se Г®mbolnДѓveИ™te dintr-o datДѓ, dar nu Г®ntr-atГўt Г®ncГўt sДѓ nu-И™i poatДѓ duce caprele la pДѓscut, pГўnДѓ cГўnd, Г®ntr-o bunДѓ zi, se duce la Vraciul locului pentru cДѓ Г®ncepe sДѓ leИ™ine des. Nu existДѓ doctori Г®n partea locului, iar Vraciul И™i-a fДѓcut datoria bine faИ›Дѓ de oameni de-a lungul vremurilor. Vraciul Г®i ia cГўteva probe И™i ajunge la concluzia cДѓ rinichii lui Heng nu mai funcИ›ioneazДѓ И™i cДѓ mai are foarte puИ›in de trДѓit. BДѓtДѓlia se dДѓ acum sДѓ Г®i salvezeВ viaИ›a lui Heng, dar mai sunt И™i alte forИ›e de luat Г®n calcul. Ce se va Г®ntГўmpla cu Heng, cu familia lui И™i cu restul comunitДѓИ›ii dacДѓ el va respecta sfatul Vraciului?
1В NEPOFTIИљII
O povestire amuzantДѓ a unei familii de vampiri Г®n zilele noastre
de
1В Owen Jones
TraducДѓtor:
1В Mihaela Stanciu
В©2021 toate drepturile de autor sunt rezervate lui Owen Jones conform art77 И™i 78 din Legea Dreptului de autor, designului И™i invenИ›iilor din 1988.
ГЋn acest roman de ficИ›iune, caracterele И™i evenimentele sunt produsul imaginaИ›iei autorului sau sunt folosite fictiv. Unele locaИ›ii pot fi identificate, dar evenimentele sunt fictive.
В©Publicat de Megan Publishing Services
http://meganthemisconception.com (http://meganthemisconception.com/)
1В DEDICAИљIE
AceastДѓ carte este dedicatДѓ prietenilor mei Lord David Prosser И™i Murray Bromley care, Г®n 2013, m-au ajutat atГўt pe mine, cГўt И™i pe familia mea thailandezДѓ mai mult decГўt vor realiza vreodatДѓ.
Karma Г®i va rДѓsplДѓti pe mДѓsurДѓ.
1В CUPRINS
1 ГЋncercДѓrile Domnului Lee
2 SuferinИ›ele Familiei Lee
3 Pee Pob Heng
4 ConvalescenИ›a
5 E om? E pasДѓre? E Pee Pob Heng
6 Heng se Г®ntoarce la muncДѓ
7 Heng Г®И™i diversificДѓ dieta
8 Experimentele lui Heng
9 Casa de oaspeИ›i
10 O nouДѓ afacere de familie
11 Pe urmele hipioИ›ilor
12 Un respiro
13 Omul liliac. Femeia liliac
14 Comunitatea liliecilor se mДѓreИ™te
15 Primul Consiliu al Liliecilor
Glosar
Tiger Lily din Bangkok
Despre autor
1В Contact autor:
http://facebook.com/angunjones (http://facebook.com/angunjones)
http://twitter.com/lekwilliams (http://twitter.com/lekwilliams)
Owen@behind-the-smile.org (mailto:Owen@behind-the-smile.org)
http://owencerijones.com (http://owencerijones.com/)
AccesaИ›i newsletter-ul nostru pentru a avea acces la informaИ›ii despre cДѓrИ›ile lui Owen Jones adДѓugГўnd e-mailul dumneavoastrДѓ la
http://meganthemisconception.com (http://meganthemisconception.com/)
1В 1 ГЋncercДѓrile Domnului Lee
Domnul Lee, sau, mai bine zis, BДѓtrГўnul Lee, aИ™a cum era cunoscut Г®n zonДѓ, se simИ›ea straniu de sДѓptДѓmГўni И™i, pentru cДѓ fДѓcea parte dintr-o comunitate atГўt de micДѓ И™i de izolatДѓ, bineГ®nИ›eles cДѓ toИ›i cei din aproprierea sa erau la curent. Ceruse opinia unei doctoriИ›e din sat, una de tip vechi, nu practicantДѓ a medicinei moderne, И™i ea i-a spus cДѓ temperatura corpului sДѓu a luat-o razna din cauza unei afecИ›iuni a sГўngelui.
Femeia, vraciul locului, nimeni alta decГўt mДѓtuИ™a Domnului Lee, nu era sigurДѓ care ar putea fi cauza, dar i-a promis cДѓ-i dДѓ de cap Г®n 24 de ore dacДѓ Г®i lasДѓ cГўteva probe pe care ea sДѓ le studieze; el urmГўnd sДѓ o viziteze cГўnd Г®l va chema ea. Vraciul Г®i Г®nmГўnДѓ o bucatДѓ de muИ™chi de pДѓmГўnt И™i o piatrДѓ.
Domnul Lee И™tiu ce avea de fДѓcut, nu era prima oarДѓ. AИ™adar urinДѓ pe bucata de muИ™chi И™i, dupДѓ ce horcДѓi cu putere, scuipДѓ pe piatrДѓ. I le Г®nmГўnДѓ solemn, iar ea, atentДѓ fiind sДѓ nu le atingДѓ cu mГўinile ei ca nu cumva sДѓ le contamineze, le Г®nveli separat cu mare grijДѓ Г®n frunze de banan ca sДѓ-И™i pДѓstreze umiditatea pe cГўt de mult posibil.
“Lasă-le o zi să fie stătute și uscate, apoi am să le cercetez să văd de ce suferi.”
“Mulțumesc, mătușă Da, adică vraci Da. Am să aștept să trimiți după mine și voi veni într-o clipă.”
“Așteaptă aici, flăcăul meu, nu am terminat cu tine încă.”
Da s-a întins spre raftul din spatele ei și a ridicat un vas de lut. I-a scos dopul, a luat două guri pline și a scuipat ultima peste Bătrânul Lee. În timp ce Da incanta o rugăciune către zeii ei, Domnul Lee se gândea că poate uitase de “purificare” — ura să fie scuipat, mai ales de babe cu dinții stricați.
“Alcoolul și rugăciunea te vor păzi până îi dăm de cap”, l-a asigurat ea.
Vraci Da se ridicДѓ din poziИ›ia Lotus pe podeaua de lut a templului, Г®И™i cuprinse nepotul de dupДѓ umeri И™i Г®l conduse afarДѓ, rulГўnd o И›igarДѓ Г®ntre timp.
Afară aprinse țigara si trase adânc până simți cum fumul îi umple plămânii. “Ce mai face nevastă-ta și drăgălașii tăi copii?”
“Sunt bine, tușă Da, puțin îngrijorați din cauza stării mele de sănătate. Nu sunt în apele mele de ceva timp, iar eu nu am fost bolnav niciodată după cum bine știi.”
“Da, noi, din neamul lui Lee suntem puternici. Tatăl tău, fratele meu drag ar fi fost sănătos și acum dacă nu l-ar fi răpus gripa. Puternic ca un bivol era. Tu, te arunci în partea lui, doar că el nu a fost niciodată împușcat. Cred că asta te-a ajuns din urmă, glonțul americanului.”
Domnul Lee purtase discuИ›ia asta de sute de ori, dar nu reuИ™ise sДѓ o convingДѓ niciodatДѓ, aИ™a cДѓ doar clДѓtinДѓ din cap И™i Г®ntinzГўndu-i o hГўrtie de 50 de Baht porni spre casДѓ la ferma lui care se afla la doar cГўteva sute de yarzi Г®nafara satului.
Deja se simИ›ea mai bine aИ™a cДѓ porni cu pas hotДѓrГўt sДѓ-l vadДѓ toatДѓ lumea.
Bătrânul Lee avea încredere totală în și mai bătrâna lui mătușă Da, ca oricine altcineva din comunitatea lor, ce consista într-un mic sat cu numai cinci sute de case și câteva duzini de ferme aflate la periferie. Mătușa Da preluase rolul de Vraci al satului când el era încă copil, și nu erau mai mult de o duzină cei care-și aminteau de cel ce fusese înaintea ei. Ei nu avuseseră niciodată un doctor al lor, calificat, cu studii medicale universitare. Asta nu însemna că nu aveau acces la medic, doar că aceștia erau puțini și departe – cel mai aproape se afla “în oraș”, la 75 de kilometri depărtare, iar ei nu aveau autobuze, taxiuri sau trenuri acolo în munți, în cel mai înalt punct din nord-estul Tailandei. În afară de asta, doctorii erau scumpi și prescriau medicamente scumpe din care se presupune că își trăgeau comisioane mari. De altfel, se afla și o clinică la câteva sate distanță, dar angajații erau o asistentă permanentă și un doctor care era de serviciu o zi la fiecare două săptămâni.
SДѓtenii precum domnul Lee credeau cДѓ era perfect pentru orДѓИ™eni, dar nu prea de folos pentru cei ca ei. Cum ar fi putut un fermier sДѓ-И™i ia o zi liberДѓ de la muncДѓ, sДѓ gДѓseascДѓ pe cineva cu maИ™inДѓ care sДѓ facДѓ la fel ca sДѓ fie vДѓzut de doctorul oraИ™ului? Asta dacДѓ ai fi putut gДѓsi pe cineva cu maИ™inДѓ, deИ™i erau cГўteva tractoare vechi Г®n mai puИ›in de 10 kilometri.
Nu, gГўndi el, bДѓtrГўna lui mДѓtuИ™Дѓ era suficient de bunДѓ pentru restul satului cГўt И™i pentru el, plus cДѓ nu lДѓsase niciodatДѓ pe nimeni sДѓ moarДѓ dacДѓ nu-i sosise timpul, И™i nici nu omorГўse vreodatДѓ pe careva, oricine putea jura asta.
Oricine.
Domnul Lee era foarte mândru de tușica lui, și oricum, nu exista altă alternativă pe kilometri întregi în jurul lui, și categoric nu era nimeni cu atâția ani de experiență în spate… Bine, nimeni nu știa cât de bătrână era în realitate, nici chiar ea, dar probabil nu avea mai mult de o zi peste 90.
Domnul Lee ajunse Г®n faИ›a casei cu toate gГўndurile astea roindu-i Г®n minte. Dorea sДѓ discute situaИ›ia cu soИ›ia sa pentru cДѓ, deИ™i Г®n ochii lumii el pДѓrea sДѓ fie И™eful, toate deciziile erau luate de Г®ntreaga familie, sau, cel puИ›in, de toИ›i adulИ›ii din familie. И?i asta se Г®ntГўmpla de fapt cu toate familiile, restul era doar de faИ›adДѓ.
Asta avea să fie o zi de neuitat, căci domnul Lee nu mai trecuse prin nicio “criză” până acum, iar cei doi copii ai familiei, care nu mai erau deloc copii, aveau dreptul să-și spună părerea. Istoria era pe cale să se scrie și domnul Lee știa asta.
“Mud!” o strigă pe numele de alint pe care i-l dăduse primul născut pe când nu putea să pronunțe corect “mama”. “Mud, ești acolo? ”
“Da, sunt în spatele casei.”
Lee o aИ™teptДѓ cГўteva momente sДѓ vinДѓ de la toaletДѓ, dar era atГўt de cald И™i aИ™a o nДѓduИ™ealДѓ Г®nДѓuntru, Г®ncГўt ieИ™i Г®n curte И™i se aИ™ezДѓ la masa mare a familiei umbritДѓ de acoperiИ™ul cu iarbДѓ unde mГўncau cu toИ›ii sau Г®И™i petreceau Г®mpreunДѓ timpul liber.
AdevДѓratul nume al doamnei Lee era Wan, И™i, deИ™i soИ›ul o alinta Mud de cГўnd cel mai mare dintre copii o striga aИ™a, nimeni altcineva nu i se adresa pe numele acesta. Wan provenea din satul Baan Noi, ca И™i Lee de altfel. Familia ei nu cunoscuse altДѓ viaИ›Дѓ, pe cГўnd cea a domnului Lee venise din China cu douДѓ generaИ›ii Г®n urmДѓ, deИ™i oraИ™ul respectiv nu era atГўt de Г®ndepДѓrtat pe cГўt s-ar crede.
Ea era tipul obiИ™nuit de femeie a locului. ГЋn zilele ei, fusese o fatДѓ foarte frumuИ™icДѓ, dar fetele nu aveau prea multe oportunitДѓИ›i pe atunci, nici nu erau Г®ncurajate sДѓ fie ambiИ›ioase, nu cДѓ lucrurile s-ar fi schimbat prea mult pentru fiica ei, chiar douДѓzeci de ani mai tГўrziu.
Doamna Lee s-a mulИ›umit sДѓ-И™i caute un soИ› la ieИ™irea de pe bДѓncile И™colii, aИ™a cДѓ atunci cГўnd Heng Lee i-a cerut mГўna И™i le-a arДѓtat pДѓrinИ›ilor ei banii din cont, ea a fost Г®ncredinИ›atДѓ cДѓ a gДѓsit o partidДѓ bunДѓ, ca orice altДѓ partidДѓ pe care ar fi putut-o gДѓsi Г®n sat. Chiar nu a avut nici cea mai micДѓ intenИ›ie sДѓ se aventureze departe de prietenii И™i cunoИ™tinИ›ele ei Г®ntr-un oraИ™ mare doar ca sДѓ-И™i Г®mbunДѓtДѓИ›eascДѓ И™ansele.
Ajunsese sДѓ-l iubeascДѓ pe Heng Г®n felul ei, deИ™i pasiunea se stinsese de mult din scurta ei viaИ›Дѓ amoroasДѓ И™i acum era mai degrabДѓ partener de afaceri decГўt nevastДѓ, dedicatДѓ fiind supravieИ›uirii lor И™i a copiilor lor.
Wan nu cДѓutase niciodatДѓ un iubit, deИ™i mai fusese cerutДѓ de nevastДѓ И™i Г®nainte И™i dupДѓ cДѓsДѓtoria lor. La momentul respectiv fusese furioasДѓ, dar acum Г®И™i amintea de momentele acelea cu un fel de duioИ™ie. Lee a fost primul И™i singurul, iar acum, categoric И™i ultimul, И™i ea nu avea niciun regret.
Singurul ei vis era sДѓ-И™i vadДѓ nepoИ›ii mari, deИ™i nu-И™i dorea ca proprii copii sДѓ se cДѓsДѓtoreascДѓ prea timpuriu, mai ales fiica ei, aИ™a cum a fДѓcut ea. И?tia cДѓ vor avea copii aИ™a cum И™tia cДѓ albul e alb И™i negrul e negru, pentru cДѓ Дѓsta era singurul mod Г®n care puteau sДѓ-И™i asigure siguranИ›a financiarДѓ la bДѓtrГўneИ›e, si sДѓ ducДѓ mai departe numele.
Doamnei Lee Г®i pДѓsa de familie, statut И™i onoare, dar nu-И™i dorea mai multe lucruri materiale decГўt cele pe care deja le avea. Se descurcase fДѓrДѓ atГўta timp Г®ncГўt nu mai aveau nicio importanИ›Дѓ pentru ea.
Avea deja un telefon mobil И™i un televizor, dar semnalul era atГўt de slab Г®ncГўt nu putea face altceva decГўt sДѓ stea И™i sДѓ aИ™tepte ca guvernul sДѓ modernizeze reИ›eaua, lucru ce avea sДѓ se Г®ntГўmple Г®ntr-o bunДѓ zi cГўt de curГўnd. Nu-И™i dorea o maИ™inДѓ pentru cДѓ nu voia sДѓ se ducДѓ nicДѓieri, plus cДѓ drumurile erau foarte proaste. Oricum, nu era doar asta, cei de vГўrsta И™i statutul ei au considerat o maИ™inДѓ atГўt de greu de obИ›inut atГўt de mult timp, Г®ncГўt au Г®ncetat sДѓ-И™i mai doreascДѓ una cu decenii Г®n urmДѓ. Cu alte cuvinte, era mulИ›umitДѓ cu o bicicletДѓ И™i o motocicletДѓ veche ce constituiau flota mobilДѓ a familiei.
Nici domnul Lee nu era avid dupДѓ aur sau haine scumpe, realitatea de zi cu zi precum creИ™terea a doi copii din venitul de fermier gonise И™i ultima dorinИ›Дѓ de genul Дѓsta cu mult timp Г®n urmДѓ. Cu toate astea, doamna Lee era o femeie fericitДѓ care-И™i iubea familia И™i care se resemnase sДѓ rДѓmГўnДѓ aИ™a И™i Г®n locul acela pГўnДѓ cГўnd Budha o va chema Г®napoi acasДѓ.
Domnul Lee privi cum nevasta-sa se Г®ndreptДѓ spre el, ea Г®И™i aranjДѓ ceva pe sub sarong, dar din exterior ceva nu pДѓrea Г®n regulДѓ, Г®nsДѓ el nu ar fi Г®ndrДѓznit sДѓ Г®ntrebe. Doamna Lee se aИ™ezДѓ la capДѓtul mesei И™i Г®И™i aruncДѓ picioarele Г®ntr-o parte Г®ntocmai ca o sirenДѓ pe stГўncДѓ.
“Ce răspuns ți-a dat zgripțuroaica? ”
“Hai, Mud nu fi așa, că nu-i chiar așa de rea! Bine, voi două nu v-ați suportat niciodată, dar asta se întâmplă, nu-i așa? Nu a spus niciodată vreun cuvânt rău despre tine, chiar nici treizeci de minute nu au trecut când mă întreba despre sănătatea ta și… a copiilor ”
“Ești atât de fraier câteodată, Heng. Ea vorbește frumos cu mine și despre mine când are cine să o audă, dar cum rămânem singure mă tratează ca pe un gunoi de fiecare dată. Mă urăște, dar e suficient de prefăcută ca să nu te lase să vezi asta, pentru că știe că îmi vei lua partea. Voi bărbații vă credeți foarte înțelepți, dar nu sunteți în stare să înțelegeți ce se întâmplă sub nasul vostru. Ea m-a acuzat de tot soiul de lucruri de-a lungul anilor, cum că nu țin casa curată, că nu-mi spăl copiii, odată chiar mi-a zis că mâncarea mea miroase a rahat de capră…
Nu ai aflat nici jumătate din ce zice, dar tu nu mă crezi, nu-i așa, propria ta nevastă? Da, poți zâmbi, dar nu a fost amuzant deloc pentru mine în ultimii treizeci de ani, dă-mi voie să-ți spun. Oricum, ce ți-a spus? ”
“Nu prea multe, doar m-a consultat, știi tu, ca de obicei. Urinează pe mușchi de pământ, scuipă pe piatră și pe urmă las-o să te scuipe cu alcool din gura ei știrbă. Mă cutremur și acum când mă gândesc. A spus că îmi trimite vorbă mâine când va ști ce am.
Unde sunt copii? Nu ar fi trebuit să fie aici, să ia parte la discuție?”
“Nu, nu cred că ar trebui. La urma urmei nu știm nimic clar deocamdată. Sau ai alte idei?”
“Nu, nu am. MДѓ gГўndeam cДѓ poate un masaj fДѓcut de chinezoaica tГўnДѓrДѓ m-ar ajuta, dacДѓ o rog sДѓ-l facДѓ uИ™or. A Г®nvДѓИ›at masajul Г®n nordul Tailandei И™i poate fi brutalДѓ cГўteodată… spun ei. И?tii mai ales cu pДѓrИ›ile mele sensibile. Poate vor beneficia Г®n urma unui masaj mai blГўnd… ce zici, draga mea? ”
“Da, știu ce vrei sa zici prin masaj gentil. Dar dacă-i pe așa, de ce nu-l rogi pe unchiul tău să te maseze? La ce-ți trebuie o fată tânără?”
“И?tii foarte bine de ce, nu-mi place cГўnd mДѓ ating mГўinile unui bДѓrbat. Иљi-am mai explicat o datДѓ, dar e Г®n regulДѓ, dacДѓ te deranjeazДѓ nu o sДѓ fac masaj.”
“Uite, nu zic că nu te poți duce! Ceruri, eu nu aș putea să te opresc dacă tu chiar ai vrea să te duci! Dar așa cum spuneai chiar tu, ei zic că ea e un pic mai dură, și ar putea să facă mai mult rău decât bine. Cred că ar fi mai înțelept să nu te duci până nu ai vești de la mătușa ta, atât.”
“Da, probabil că ai dreptate. Tot n-ai spus unde sunt copiii.”
“Nu sunt sigură, credeam că s-au întors până acum… Au plecat să vadă de o petrecere de ziua cuiva în weekend sau cam așa ceva.”
Familia Lee avea doi copii, cГўte unul din fiecare, И™i se considerau foarte norocoИ™i sДѓ-i aibДѓ, pentru cДѓ se chinuiserДѓ sДѓ facДѓ un copil timp de zece ani Г®nainte sДѓ aibДѓ bДѓiatul. Copiii aveau douДѓzeci И™i, respectiv, И™aisprezece ani acum, aИ™a cДѓ domnul И™i doamna Lee Г®И™i luaserДѓ demult gГўndul de a mai avea И™i alИ›ii.
De altfel nici de Г®ncercat nu mai Г®ncercaserДѓ de mult timp.
Copiii erau buni, respectuoИ™i И™i ascultДѓtori И™i Г®И™i fДѓceau pДѓrinИ›ii sДѓ fie mГўndrii de ei, ori cel puИ›in aИ™a И™tiau pДѓrinИ›ii lor pentru cДѓ erau ca orice alИ›i copiii: nouДѓzeci la sutДѓ cuminИ›i, dar puteau sДѓ facДѓ И™i nДѓzbГўtii И™i aveau gГўnduri secrete cu care pДѓrinИ›ii lor nu ar fi fost de acord.
Domnișorul Lee, Den, sau tânărul Lee, abia împlinise douăzeci de ani și terminase școala de aproape doi ani. El, ca și sora sa de altfel, a avut o copilărie fericită, dar începuse să-l neliniștească gândul că taică-su îi planificase deja o viață de muncă grea de acum înainte, nu că n-ar fi muncit din greu până acum, în fiecare zi, înainte de școală și după școală. Avusese timp totuși de fotbal, de tenis și de fetele de la școala de dans în acele vremuri. Totul s-a terminat acum odată cu șansa de a avea o viață sexuala activă, nu ca ar fi avut cu ce să se laude până acum – un sărut fugar, o și mai rară atingere, dar acum nu mai avusese parte de niciun fel de acțiune de vreo doi ani. Den ar fi părăsit orașul într-o clipă dacă ar fi știut ce să facă odată ajuns acolo, dar nu avea niciun fel de ambiție, cu excepția celei de a face sex cât mai des.
Hormonii Г®l chinuiau atГўt de tare Г®ncГўt ajunsese de gДѓsea cДѓ И™i unele dintre capre erau atrДѓgДѓtoare, fapt ce Г®l Г®nspДѓimГўnta de-a dreptul.
Nu Г®i luДѓ mult pГўnДѓ cГўnd realizДѓ cДѓ dacДѓ voia sДѓ aibДѓ o relaИ›ie cu o femeie va trebui sДѓ se cДѓsДѓtoreascДѓ. CДѓsДѓtoria, cu riscul de a avea copii, Г®ncepuse sДѓ ii parДѓ o soluИ›ie foarte atractivДѓ.
Domnișoara Lee, mai cunoscută ca Din, era o fată foarte frumușică de șaisprezece ani care abia ce părăsise școala în vară. Studiase cu doi ani mai puțin decât fratele ei, lucru destul de obișnuit în zona lor. Dar nu pentru că ar fi fost mai puțin înzestrată, ci pentru că, atât fetele, cât și părinții lor, erau de părere că cu cât fetele își începeau mai devreme viața de familie cu atât era mai bine. De altfel era mult mai simplu să găsească un soț când fata era mai tânără de douăzeci de ani, decât dacă ar fi fost trecută de douăzeci. Din acceptase această “înțelepciune” tradițională fără prea multe întrebări în ciuda îndoielii mamei ei.
И?i ea muncise toatДѓ ziua, Г®nainte И™i dupДѓ И™coalДѓ, poate chiar mai mult decГўt fratele ei, deИ™i el nu a fost niciodatДѓ Г®n stare sДѓ observe asta pentru ca fetele erau roabele muncii peste tot.
Din, totuИ™i, avea fanteziile ei. Visase intrigi romantice Г®n care iubitul ei o ducea Г®n Bangkok, unde el ar fi devenit doctor, iar ea ar fi petrecut ziua Г®ntreagДѓ la cumpДѓrДѓturi cu prietenele. И?i hormonii ei Г®i jucau feste, dar cultura locului Г®i interziceau sДѓ li se lase Г®n voie И™i chiar sДѓ-И™i admitДѓ sieИ™i. TaicДѓ-su, frate-su И™i chiar mamДѓ-sa i-ar fi tras o mama de bДѓtaie bunДѓ dacДѓ ar fi vДѓzut-o zГўmbind numai unui bДѓiat din afara familiei lor. Din И™tia asta И™i acceptase fДѓrДѓ sДѓ crГўcneascДѓ.
Planul ei era sДѓ-И™i caute un soИ› imediat, sarcinДѓ cu care maica-sa deja se oferise sДѓ o ajute deoarece amГўndouДѓ И™tiau cДѓ cu cГўt rezolvau mai repede cu atГўt erau mai ferite de ruИ™ine Г®n ochii lumii.
FДѓrДѓ doar И™i poate, familia Lee era una tipicДѓ comunitДѓИ›ii din care fДѓceau parte И™i erau fericiИ›i aИ™a. ГЋИ™i vedeau liniИ™tiИ›i de vieИ›ile lor Г®ncorsetaИ›i Г®n regulile И™i dupДѓ standardele locului, chiar dacДѓ cei doi copii visau cu ochii deschiИ™i sДѓ fugДѓ la oraИ™. Problema era cДѓ lipsa de ambiИ›ie se transmisese de la o generaИ›ie la alta printre И›Дѓrani И™i Г®i И›inea И›intuiИ›i de glie, ceea ce era un lucru bun pentru guvern care altfel s-ar fi confruntat cu lipsa forИ›ei de muncДѓ, tinerii ar fi dispДѓrut din zonele rurale И™i Г®n Bangkok, И™i de acolo ar fi emigrat Г®n И›Дѓri ca Taiwan sau Oman unde salariile erau mai bune. TotuИ™i, eliberarea de sub presiunea rigidДѓ a celor de-o vГўrstДѓ era destul de atractivДѓ.
Multe tinere fete luaserДѓ drumul Bangkokului. Unele Г®И™i gДѓsiserДѓ slujbe decente, dar multe dintre ele sfГўrИ™iserДѓ Г®n industria sexului din oraИ™ele mari, cГўteva dintre ele cДѓlДѓtoriserДѓ peste graniИ›Дѓ И™i chiar Г®n afara Asiei. Circulau multe poveИ™ti horror menite sДѓ descurajeze fetele Г®n a apuca pe acelaИ™i drum, poveИ™ti cu efect puternic asupra lui Din И™i a mamei ei.
Domnului Lee Г®i plДѓcea viaИ›a pe care o ducea И™i Г®И™i iubea familia, deИ™i nu era normal sДѓ admitДѓ lucrul Дѓsta Г®n afara casei sale И™i nu dorea sДѓ-i piardДѓ din cauza unei boli ce Г®ncepuse sДѓ Г®i invadeze corpul Г®ncДѓ de cГўnd era flДѓcДѓu.
BДѓtrГўnul domn Lee (deИ™i И™tia cДѓ unele din mai puИ›in respectabile fete din sat Г®l porecliserДѓ BДѓtrГўna CaprДѓ Lee) fusese un idealist Г®n tinereИ›e И™i se Г®nrolase sДѓ lupte pentru Vietnamul de Nord imediat cum terminase И™coala. Locuiau exact la graniИ›a cu Laos, aИ™adar Vietnamul de Nord nu era foarte departe, И™i И™tia de bombele pe care americanii le lansaserДѓ acolo И™i Г®n Laos si Г®И™i dorea sДѓ aibДѓ И™i el partea sa Г®n oprirea bombardamentelor. A aderat cauzei comuniste И™i a plecat Г®n Vietnam sДѓ se antreneze pentru luptДѓ. MulИ›i din cei care se antrenau cu el erau, ca И™i el, Г®n parte chinezi sДѓtui sДѓ-i vadДѓ pe strДѓini amestecГўndu-se Г®n crearea viitorului И›Дѓrii sale. Nu putea Г®nИ›elege cum americanilor, care locuiau la mii de mile depДѓrtare, le pДѓsa cine era la putere in aceastДѓ uitatДѓ parte a lumii. Pe el, de exemplu, nu l-a Г®ngrijorat niciodatДѓ ce preИ™edinte au votat americanii.
Cu toate astea, soarta a fДѓcut ca domnul Lee sДѓ nu aibДѓ ocazia sДѓ tragДѓ nici mДѓcar un foc de armДѓ pentru cДѓ un И™rapnel de la o bombДѓ americanДѓ l-a nimerit Г®n timp ce erau transportaИ›i de la antrenament pe cГўmpul de luptДѓ Г®n chiar prima zi cГўnd a pДѓrДѓsit baza militarДѓ. RДѓnile lui fuseserДѓ foarte dureroase, dar nu Г®i puseserДѓ Г®n pericol viaИ›a, deИ™i au fost suficient de periculoase ca sДѓ fie lДѓsat la vatrДѓ de cum pДѓrДѓsi spitalul. O bucatДѓ mai mare de И™rapnel Г®l lovise Г®n coapsa stГўngДѓ, iar restul, mai mici, Г®i ciuruiserДѓ abdomenul, care acum, credea el, erau sursa disconfortului sДѓu. Tot Дѓsta a fost И™i motivul pentru care s-a Г®mprДѓИ™tiat vestea cДѓ ar fi fost Г®mpuИ™cat.
Se Г®ntorsese acasДѓ cu un И™chiopДѓtat vizibil И™i cu suficiente compensaИ›ii financiare cГўt sДѓ cumpere o micДѓ fermДѓ, dar pentru cДѓ piciorul sДѓu era foarte afectat, a cumpДѓrat Г®n schimb o fermДѓ, o turmДѓ de capre pe care le-a Г®nmulИ›it И™i le-a vГўndut. Un an mai tГўrziu, piciorul era aproape vindecat, iar el era Г®nsurat cu o fatДѓ foarte frumuИ™icДѓ din partea locului pe care o cunoИ™tea И™i pe care o plДѓcuse dintotdeauna. Nici ei nu-i era strДѓinДѓ viaИ›a la fermДѓ aИ™a cДѓ se stabilirДѓ fericiИ›i Г®n noua ipostazДѓ de familiИ™ti chiar dacДѓ duceau o existenИ›Дѓ precarДѓ.
ГЋn fiecare zi a sДѓptДѓmГўnii de atunci Г®ncepГўnd, cu excepИ›ia duminicii, domnul Lee Г®И™i ducea turma pe plaiurile Г®nalte la pДѓИ™unat, iar vara, adese ori rДѓmГўnea peste noapte Г®n unul din bivuacurile pe care le avea din loc Г®n loc, И™i pe care Г®nvДѓИ›ase sa le construiascДѓ Г®n armatДѓ. ГЋИ™i amintea cu nostalgie de acele zile vesele, deИ™i atunci nu le-ar fi catalogat ca fiind vesele.
Nu mai existau prДѓdДѓtori pe munte, cu excepИ›ia oamenilor. Tigrii fuseserДѓ exterminaИ›i cu mult timp Г®nainte din cauza medicinii tradiИ›ionale chineze ce folosea diferite pДѓrИ›i ale animalului despre care se credea cДѓ ar avea proprietДѓИ›i magice. Sentimentele domnului Lee legate de asta erau amestecate. Pe de o parte И™tia cДѓ era pДѓcat, dar pe de alta nu avea chef sДѓ apere caprele de rapacele tigru Г®n fiecare noapte. CГўnd l-a lovit boala cu o sДѓptДѓmГўnДѓ Г®n urmДѓ se Г®mpliniserДѓ treizeci de ani de cГўnd era cioban la capre, aИ™a cДѓ И™tia muntele la fel de bine cum Г®И™i cunosc majoritatea oamenilor parcul din cartier. И?tia ce zone sДѓ evite din cauza minelor de teren И™i a pachetelor cu stricninДѓ aruncate de americani Г®n `70, И™i И™tia И™i ce zone fuseserДѓ curДѓИ›ate, deИ™i cГўteva fuseserДѓ omise aИ™a cum avea sДѓ afle pe propria piele una din caprele lui doar cu o lunДѓ Г®n urmДѓ. Era pДѓcat de ea, deИ™i carnea ei nu a fost aruncatДѓ la gunoi. SfГўrИ™itul ei a venit rapid cГўnd o piatrДѓ desprinsДѓ din stГўncДѓ a declanИ™at explozia, a azvГўrlit-o spre cer, decapitГўnd biata caprДѓ pe loc. Era prea lung drumul ca sДѓ Г®i care carcasa pГўnДѓ acasДѓ, aИ™a cДѓ domnul Lee petrecu cГўteva zile pe munte ospДѓtГўndu-se regeИ™te Г®n timp ce familia lui era Г®ngrijoratДѓ de moarte din cauza lui.
Domnul Lee era un om mulИ›umit. ГЋi plДѓcea munca pe care o fДѓcea И™i viaИ›a Г®n naturДѓ, И™i se Г®mpДѓcase de mult cu ideea cДѓ nu va fi niciodatДѓ bogat sau cДѓ nu va mai merge Г®n strДѓinДѓtate vreodatДѓ. Din acest motiv И™i el И™i nevastДѓ-sa erau bucuroИ™i doar cu doi copii. ГЋi iubea pe amГўndoi Г®n egalДѓ mДѓsurДѓ И™i Г®И™i dorea tot ce-i mai bun pentru ei, dar era Г®ncГўntat cДѓ terminaserДѓ И™coala pentru cДѓ acum puteau munci toatДѓ ziua la fermДѓ, unde nevastДѓ-sa cultiva legume, verdeИ›uri И™i creИ™tea trei porci И™i cГўteva duzini de gДѓini.
Domnul Lee se gГўndea cГўt de mult poate sДѓ-И™i extindДѓ ferma acum cДѓ avea ajutor Г®n plus. Poate cДѓ s-ar fi descurcat cu Г®ncДѓ o duzinДѓ de gДѓini, cu mai mulИ›i porci И™i o tarla cu porumb.
Se trezi brusc din visare, “Dar dacă e grav, Mud? Nu ți-am spus asta până acum, dar am leșinat de două ori săptămâna asta și aproape era să leșin de alte câteva ori.”
“Păi, și de ce nu mi-ai spus nimic până acum?”
“Nu am vrut să te îngrijorezi și oricum nu puteai face mare lucru, nu-i așa?”
“Eu personal, nu. Dar aș fi avut grijă să te duci la mătușă-ta mai devreme și poate aș fi insistat să te vadă un doctor adevărat”
“Doar mă știi, Mud. Ți-aș fi spus să stai să vedem ce are mătușa de zis înainte să ne repezim să cheltuim atâția bani; trebuie să admit că mă simt foarte slăbit câteodată și sunt un pic speriat de ce-o să-mi zică mătușa mâine.”
“Da, și eu. Chiar te simți atât de rău?”
“Câteodată nu am deloc energie. Eram capabil să alerg, să sar cu caprele, dar acum obosesc doar dacă mă uit la ele!”
“Clar ceva se întâmplă, știu asta cu certitudine.”
“Uite, Paw” care era numele total lipsit de inspirație cu care-l alinta, si care înseamnă �tata’ în thailandeză, “Copii sunt la poartă. Vrei să-i implici și pe ei?”
“Nu, ai dreptate, de ce să se îngrijoreze acum? Cred că mătușa va trimite mâine un mesaj, așa că spune-le că mâine la cină avem întrunire de familie și că trebuie să fie prezenți.”
“Cred că mă duc să mă culc acum, mă simt din nou obosit. Scuipatul mătușii m-a întremat pentru un timp, dar acum și-a pierdut efectul. Spune-le că sunt bine, dar roagă-l pe Den să scoată el caprele mâine dimineață la pășunat, vrei? Nu trebuie să le ducă departe, numai până la izvor unde pot mânca buruiană și se pot adăpa… Nu vor păți nimic o zi, două.
И?i cГўnd ai douДѓ minute libere, poИ›i sДѓ-mi faci ceaiul tДѓu special, te rog? Cel cu ghimbir, anason И™i restul… asta m-ar Г®nveseli puИ›in… Ah, И™i niИ™te pepene И™i niИ™te seminИ›e de floarea-soarelui… poate o rogi pe Din sДѓ le crape pentru mine?”
“Ce zici mai bine de o cană cu supă? E mâncarea ta preferată…”
“Da, sigur, dar dacă am adormit deja, pune-o pe masă și o s-o mănânc mai târziu rece.”
“Bună, copii, mă duc la culcare mai devreme în seara asta. Nu vreau să vă îngrijorați, sunt bine. Mama o să vă dea mai multe detalii. Cred că am un fel de infecție. Noapte bună!”
“Noapte bună, Paw!” i-au răspuns toți. Din părea în special preocupată uitându-se cu îngrijorare întâi la domnul Lee care se retrăgea, și apoi unul la altul.
AИ™a cum stДѓtea Г®ntins Г®n tДѓcerea deplinДѓ a nopИ›ii, simИ›i cum pДѓrИ›ile laterale ale corpului pulseazДѓ din ce Г®n ce mai tare, exact cum o carie e mai supДѓrДѓtoare Г®n timpul nopИ›ii, dar era el era atГўt de obosit Г®ncГўt adormi rapid Г®nainte sДѓ Г®i fie aduse ceaiul, seminИ›ele sau supa.
AfarДѓ, la masa mare Г®n lumina fadДѓ a Г®nserДѓrii, restul familiei discuta И™optit despre Г®ncercДѓrile domnului Lee, Г®n ciuda faptului cДѓ И™i dacДѓ ar fi strigat nu ar fi avut cine sДѓ-i audДѓ.
“Paw o să moară, mamă?” întrebă Din cu ochii în lacrimi.
“Bineînțeles că nu, draga mea”, replică ea “cel puțin… așa cred.”
1В 2 SuferinИ›ele familiei Lee
Obiceiul locului era ca Г®ntreaga familie sДѓ doarmДѓ laolaltДѓ Г®n, de altfel, singura camerДѓ a casei: mama И™i tata aveau o saltea dublДѓ, copiii cГўte o saltea de o singurДѓ persoanДѓ, iar fiecare din cele trei paturi erau protejate de o plasДѓ Г®mpotriva И›ГўnИ›arilor. CГўnd se trezirДѓ la ivirea zorilor mergeau atenИ›i Г®n vГўrful picioarelor ca sДѓ nu-l trezeascДѓ pe Heng.
И?tiau cДѓ ceva nu e regulДѓ pentru cДѓ, de obicei, el era primul Г®n picioare И™i ieИ™it pe uИ™Дѓ chiar И™i Г®n cea mai friguroasДѓ dimineaИ›Дѓ. ГЋi privirДѓ Г®ngrijoraИ›i, Г®ndelung, prin plasa de И›ГўnИ›ari faИ›a palidДѓ ca de mort pГўnДѓ furДѓ alungaИ›i de mamДѓ.
“Din, fă-mi o favoare, te rog. Nu-mi place deloc cum arată tatăl tău, așa că, repede, spală-te și du-te și vezi dacă mătușa poate să ne lămurească. Ești o fată foarte bună! Dacă nu e încă gata, și ai ajuns prea devreme, întreab-o dacă poate să îi facă o favoare nepotului ei preferat până nu e prea târziu, da?”
Din izbucni în plâns și alergă să se spele. “Iartă-mă, draga mea! Nu am vrut să te supăr”, strigă după ea. Un sfert de oră mai târziu când ajunse în fața casei mătușii, bătrâna deja îmbrăcată mânca supă de orez la masa mare din fața casei.
“Bună dimineața, Din! Mă bucur mult să te văd. Vrei un farfurie de supă? E delicioasă! Da își alinta nepoatele, iar pe Din în mod special, dar când auzi ce dorea de la ea nu se putu abține să nu comenteze că maică-sa avea pretenții destul de mari să ceară atât de mult într-un timp atât de scurt.
“Maică-ta aia a ta… Bine o să văd ce pot face… Paw arată rău de tot, nu-i așa?”
“Da, mătușă Da. E alb ca un cadavru, dar nu credem că a murit încă… Mama se pregătea să înfigă un bold în pielea lui ca să vadă dacă reacționează, dar n-am mai așteptat să văd. Nu vreau ca Paw să moară, mătușă Da, te rog salvează-l!”
“Am sa fac tot ce-mi stă în putință, copila mea, dar dacă Budha îl cheamă, nimeni în lumea asta nu-l poate refuza, dar hai să vedem ce putem face. Vino cu mine!”
Da o îndrumă spre sanctuarul ei, aprinse o candelă și închise ușa în urma lor. Ea spera că Din va arăta interes față de �metodele vechi’ atâta timp cât era suficient de tânără ca să o învețe pentru că era conștientă că va avea nevoie de un succesor la un moment dat, mai ales dacă voia ca tradiția să fie continuată în familia Lee.
AratДѓ spre covorul CДѓutДѓtorului de pe podea И™i Din se aИ™ezДѓ. ГЋnainte sДѓ se aИ™eze И™i ea, Da dДѓdu ocolul colibei murmurГўnd rugДѓciuni И™i incantaИ›ii, aprinzГўnd cГўteva lumГўnДѓri, apoi Г®И™i ocupДѓ poziИ›ia Г®n faИ›a lui Din care-И™i privea intens mГўinile И›inute cДѓuИ™ Г®n poalДѓ.
Da Г®И™i privi nepoata, simИ›i cum un fior Г®i trece prin tot corpul, se uitДѓ pierdut la cДѓuИ™ul propriilor mГўini pentru cГўteva secunde apoi se uitДѓ din nou la Din.
“Ai venit să cauți sprijin pentru altcineva? Te rog adresează întrebarea!”, spuse Da, dar cu o voce tunătoare, grea pe care nu o auzise nimeni până acum în afara colibei.
Transformarea o И™ocДѓ pe Din ca de fiecare datДѓ cГўnd mДѓtuИ™a intra Г®n transДѓ И™i permitea unei alte entitДѓИ›i sДѓ-i preia controlul asupra propriului corp. Nu doar cДѓ faИ›a i se schimbДѓ, dar Г®ntregul corp i se modificДѓ subtil aИ™a cum un actor Г®И™i schimbДѓ Г®nfДѓИ›iИ™area ca sДѓ impersoneze mai uИ™or personajul pe care Г®l joacДѓ. Era parcДѓ Da fusese Г®nlocuitДѓ cu cineva pe dinДѓuntru ceea ce o fДѓcea nu doar sДѓ arate diferit, dar sДѓ И™i arate diferit.
Din privi pe bДѓtrГўna Vraci care nu mai avea nimic din mДѓtuИ™a ei.
“Tămăduitoareo, tatăl meu este foarte bolnav. Vreau să știu ce are și ce este de făcut.”
“Da, tatăl tău, cel pe care îl numești Paw.”
Persoana (mДѓtuИ™Дѓ-sa suna ca un bДѓrbat Г®n acest moment) puse cГўte o mГўnДѓ pe cГўte una din cele douДѓ legДѓturi pe care Heng le lДѓsase cu o zi Г®nainte И™i Г®nchise ochii. UrmДѓ o pauzДѓ lungДѓ Г®nsoИ›itДѓ de o tДѓcere adГўncДѓ, Г®ncГўt lui Din i se pДѓru cДѓ aude furnicile deplasГўndu-se pe podeaua de lut.
Din participase la o duzinДѓ de astfel de sesiuni Г®nainte, deИ™i niciuna nu fusese pentru ceva atГўt de serios. ГЋntrebase despre o durere de stomac, И™i despre menstruaИ›ie cu ceva ani in urmДѓ, Г®ntrebase dacДѓ avea sДѓ se mДѓrite curГўnd. Nu Г®i era fricДѓ de locul respectiv, ci mai degrabДѓ de rezultatul Г®ntrunirii, Г®nsДѓ tot ce putea face era sДѓ aИ™tepte И™i sДѓ observe, iar ce observa i se pДѓrea fascinant.
Vraciul desfДѓcu cu atenИ›ie prima legДѓturДѓ ce conИ›inea piatra, o examinДѓ cu atenИ›ie, o mirosi И™i o aИ™ezДѓ Г®napoi Г®n frunza de banan, apoi luДѓ a doua legДѓturДѓ conИ›inГўnd muИ™chiul de pДѓmГўnt И™i-l mirosi И™i pe acesta Г®nainte sДѓ-l aИ™eze pe covoraИ™ul din faИ›a ei.
Da se uitДѓ solemn la Din И™i, dupДѓ cГўteva minute, vorbi.
“Cel din cauza căruia ești îngrijorată este foarte bolnav. De fapt era aproape să moară când mi-a lăsat mostrele astea, dar nu e mort … încă. O parte din organele sale interne sunt într-o stare foarte precară, în special cele care se ocupă de curățarea sângelui… Cei pe care îi numiți �renichi’ sunt cei mai afectați, nu mai funcționează deloc, iar ficatul e pe cale să cedeze și el. Asta înseamnă că moartea este iminentă. Nu există niciun tratament medical care să-l poată ajuta.”
Vraciul se scuturДѓ ca de un fior din nou И™i reluДѓ forma iniИ›ialДѓ a mДѓtuИ™ii Da, care clipi, se scuturДѓ И™i se frecДѓ la ochi.
“Nu sunt veИ™ti bune, nu-i aИ™a copila mea? И?tii, atunci cГўnd sunt posedatДѓ de spirit nu aud Г®ntotdeauna totul, dar am prins cГўteva frГўnturi И™i pot spune dupДѓ expresia feИ›ei tale cДѓ e de rДѓu pentru tatДѓl tДѓu.”
“Spiritul a spus că Paw va muri curând pentru că nu există tratament pentru rinichi și ficat care au cedat deja…”
“Îmi pare foarte rău, Din, știi cât de mult țin la tatăl tău… Uite, am mai învățat câte ceva de-a lungul timpului, în afară de posedare. Hai să ne uităm acum… Da, piatra… vezi unde a scuipat taică-tu? Nicio urmă! Asta înseamnă că nu sunt niciun fel de săruri în salivă, nici minerale, nici vitamine, nimic, doar apă.”
“Acum mușchiul de pământ,” îl mirosi de la distanță, apoi îl apropie de nas. “La fel! Miroase și tu!”, spuse ținând bucata de mușchi suspendată în aer, dar Din avea o reținere în a mirosi urina tatălui ei. “Haide, nu o să te muște”, spuse Da. Din făcu ce fusese rugată.
“Niciun fel de miros, doar cea naturală a mușchiului de pământ”
“Exact!” Urina bДѓrbatului miroase ca cea de pisicДѓ dacДѓ o И›ii Г®nvelitДѓ, dar a lui taicДѓ-tu, nu. De asta, nu e niciun fel de carne care sДѓ putrezeascДѓ. И?i tot de asta, sГўngele lui e apos.
“Nu poți trăi mult cu apă în loc de sânge, nu-i așa? E împotriva firii, nu? Sângele transportă toate bunătățile în corp, dar taică-tu nu mai are nimic în el de asta e atât de slăbit tot timpul.
Du-te acasă acum și dacă e încă cu noi, vino cu scuterul și ia-mă și pe mine. Du-te acum, grăbește-te!”
Din zburДѓ pe uИ™Дѓ И™i fugi acasДѓ. CГўt Din era plecatДѓ sДѓ verifice cum se simИ›ea taicДѓ-su, Da se pregДѓti de drum pentru cДѓ Г®n inima ei И™tia cДѓ Heng al ei nu era mort Г®ncДѓ, nu de tot. Alese cГўteva ierburi И™i le puse Г®n geantДѓ, se stropi cu apДѓ pe faИ›Дѓ И™i Г®И™i prinse pДѓrul cu o eИ™arfДѓ sДѓ o apere de apa Г®mproИ™catДѓ de motocicletele de pe celДѓlalt sens. Apoi ieИ™i afarДѓ sДѓ-И™i aИ™tepte nepoata.
Din sosi cГўteva minute mai tГўrziu Г®nsoИ›itДѓ de un nor de praf.
“Repede, mătușă, mama a zis să vii repede, tata mai are puțin și moare!”
Da se urcДѓ Г®n ataИ™ul motocicletei, aИ™a cum se cДѓdea unei doamne И™i pornirДѓ cu pДѓrul lui Din biciuindu-i faИ›a ridatДѓ, iar ea Г®ncercГўnd sДѓ se fereascДѓ. De cum sosirДѓ, Da sДѓri destul de sprinten pentru o femeie de vГўrsta ei, din ataИ™ul motocicletei И™i se repezirДѓ amГўndouДѓ Г®n casДѓ.
“Mulțumesc că ai venit atât de repede mătușă Da, el e în dormitor.”
“Da, presupun că e în pat și nu cu dragele lui capre!”. Ridică plasa de țânțari și se așeză pe podeaua de lemn la capul lui. Prima dată se uită la pielea lui, apoi la păr și la buze, iar la final îi deschise ochii și se uita în ei.
“Hmm, da… vreau să-i văd picioarele!” Wan se grăbi să-i dezvelească picioarele bărbatului ei, iar Da se repezi să le strângă și să le observe mai de aproape.
“Hmm, niciodată n-am văzut un caz atât de grav de lipsă a cărnii în sânge. Îmi dai voie să le spun copiilor ce au de făcut pentru o perioadă de timp? Bine, mă întorc degrabă, ridică-i capul pe pernă. O trimit pe Din să te ajute, iar Den o să mă ajute pe mine afară.”
“Da, mătușă, bineînțeles. Absolut orice ca să-l ajut pe dragul meu Heng.”
“Bine, hai să vedem ce putem face, da?” și cu asta coborî în fața casei.
“Din du-te și ajut-o pe maică-ta, Den vino cu mine, trebuie să acționăm cu toții rapid și precis.”
Din plecДѓ Г®n vitezДѓ, iar Den Г®ntrebДѓ cum poate ajuta.
“Fugi și adă-mi cel mai cel mai puternic cocoș din ogradă! Repede, flăcăule!”
CГўnd s-a Г®ntors cu pasДѓrea sub braИ›, Da o luДѓ.
“Acum du-te și leagă cel mai puternic țap de un stâlp, dar leagă-l bine să nu se poată mișca un centimetru - stând sau șezând mi-e totuna.”
CГўt Den fugi sДѓ aducДѓ И›apul, Da se aИ™ezДѓ la marginea mesei, tДѓie gГўtul cocoИ™ului, Г®i scurse sГўngele Г®ntr-un castron, Г®i arunca corpul fДѓrДѓ viaИ›Дѓ Г®ntr-un cos de legume de pe masДѓ И™i apoi se grДѓbi pe scДѓri.
“Din, spuse ea la sosire, aveți lapte de capră, sau orice alt fel de lapte în frigider? Dacă nu ia repede un ulcior și fugi și adă proaspăt, te rog, fată!”
N-avu nevoie sДѓ i se spunДѓ de douДѓ ori cДѓ trebuie sДѓ se grДѓbeascДѓ cДѓ dispДѓru Г®ntr-o clipДѓ.
“Wan, s-a trezit?”
“Nu chiar, mătușă, pe jumătate.”
“Bine, tu strânge-l de nas cât sa deschidă gura și eu îi torn pe gât sângele ăsta.” Îi strânse maxilarul între degetul mare și arătător ca să-l deschidă, îi împinse capul pe spate și îi turnă câteva guri din sângele de găină pe gât. Da ghici din felul în care Heng se înecă ca o mașină pe motorină, că măcar jumătate se dusese unde trebuia.
Heng miji ochii.
“Ce-mi faceți, vrăjitoarelor bătrâne?” șopti el, “A fost oribil!”
“Ah, m-am gândit eu”, spuse Da, turnând mai mult, “e prea bogat, trebuie să-l obișnuiesc cu el.”
“Lapte proaspăt, încă cald, de la Floarea, cea mai bună capră a noastră”, spuse Din de cum intră în cameră.
Da Г®l luДѓ, Г®l amestecДѓ jumi-juma cu sГўngele rДѓmas И™i-l turnДѓ pe gГўt lui Heng cu acelaИ™i rezultat, dar cu mai multДѓ rezistenИ›Дѓ din partea lui.
“Ai văzut!”, exclamă ea, “devine deja din ce în ce mai puternic! Încearcă să ne opună rezistență. Poate că nu e cu totul sortit pieirii!”
“Acum, Wan, tu continuă cu laptele, dar păstrează jumătate din cea rămas. Mă întorc în câteva minute.”
CoborГ® И™i Г®l strigДѓ pe Den.
“Ai pregătit țapul?”
“Da, mătușă, e acolo”
“Bine, acum vino cu mine!”
Da fДѓcu o tДѓieturДѓ micДѓ la gГўtul И›apului cu briceagul ei foarte ascuИ›it И™i scurse printr-un pai cГўteva sute de mililitri de sГўnge.
“Ai văzut cum am făcut, băiete? Încearcă să-ți amintești că am impresia că va trebui să faci asta în fiecare zi de-acum încolo.”
UrcarДѓ amГўndoi Г®n dormitor unde spre uimirea lor, Heng stДѓtea de vorbДѓ cu soИ›ia И™i fiica lor aИ™a cum un pacient de spital ar face dupДѓ o anestezie generalДѓ - ameИ›it, slДѓbit И™i ezitant, dar coerent.
Da amestecДѓ sГўngele de caprДѓ cu restul de lapte, dar Г®ntГўi i-l dДѓdu sДѓ Г®ncerce nediluat.
“Vai, mătușă, dar e dezgustător! Vai mie… ”
“Atunci încearcă asta”, spuse ea, înmânându-i un pahar cu lichid roziu.
“Da… ăsta chiar e bun…Ce e asta? Simt că-mi face bine deja.”
Heng Г®l bДѓu pe nerДѓsuflate.
“E un amestec de lapte cu… ierburi. E bun, nu-i așa?”
“Da, mătușă, e foarte bun… foarte revigorant. Mai este?”
Wan se uitДѓ la bДѓtrГўna Vraci care Г®ncuviinИ›Дѓ din cap. Wan umplu Г®ncДѓ un pahar И™i Г®И™i ajutДѓ bДѓrbatul sДѓ-l bea.
“Mă bucur, Heng”, spuse Da. “Cred că acest amestec este răspunsul la suferințele tale, deși sunt convinsă că putem îmbunătăți rețeta. Poate vom găsi alte ingrediente ca să-i modificăm gustul din când în când, nu de alta, dar să nu devină plictisitor, știi tu.”
“Da, mătușă, eram sigur că ai să mă ajuți să înving boala.”
“Orice pentru familia mea, mă bucur că am putut ajuta”, îi răspunse ea și chiar îi zâmbi călduros, lucru mai rar văzut la Da.
Puse restul amestecului cu ierburi И™i un sfert de litru de lapte И™i spuse:
“Heng, cred că trebuie să te odihnești acum. Uite, ai aici mai mult din amestec pentru mai târziu și am să arăt și celorlalți cum să-l prepare pentru tine, da? Ai grijă și cheamă-mă dacă ai nevoie de mine. La revedere și fă-te bine repede.”
OdatДѓ ce toatДѓ lumea se aИ™ezДѓ la masa mare И™i Wan terminДѓ de servit fructe И™i apДѓ rece, Da Г®ncepu consiliul de familie.
“Așa cum am mai spus, nu am mai văzut un caz atât de grav până acum, dar experiența mea și Spiritele Călăuzitoare m-au ghidat să găsesc soluția corectă. Cu toate astea, până acum am folosit doar metode de urgență. Pe șleau spus, am folosit doar sânge de la animale care nu mănâncă ce mâncăm noi oamenii, așa că lui Heng îi lipsesc lucruri esențiale din dietă. Ceea ce trebuie să facem acum este să-i dăm constant sânge de la animale care consumă ceea ce noi oamenii consumăm. Cu cât se potrivește mai bine dieta animalului cu a lui Heng, cu atât mai bine pentru el.
Acum, cu toИ›ii И™tim cДѓ nu toatДѓ lumea mДѓnГўncДѓ Г®n fiecare zi ce Г®i cere organismul, deci putem uИ™or presupune cДѓ nici Heng nu face excepИ›ie, dar dacДѓ va consuma doar sГўnge de gДѓinДѓ, multe alte ingrediente vor lipsi din dieta lui И™i doar gДѓina din el va supravieИ›ui И™i va Г®nflori.
La fel se va întâmpla și dacă va bea doar sânge de capră, pentru că iarba nu e suficient de hrănitoare pe termen lung.”
“Deci, ce spui, mătușă Da, că trebuie să găsim sânge de maimuță?”, întrebă Den.
“Cam asta e direcția în care ne îndreptăm, Den, doar că maimuțele nu mănâncă ce mâncăm noi, nu?”
LДѓsДѓ un moment sДѓ treacДѓ tocmai ca ceea ce afirmase sДѓ se aИ™eze И™i sДѓ aibДѓ un nou sens.
“Vrei să spui, mătușă, că tata va avea nevoie regulat de sânge uman?”
“Da, Din, asta ar fi calea cea mai ușoară de urmat și, poate, singura pe termen lung. Dacă nu îi puteți asigura o sursă regulată de sânge uman, va trebui să-i dați cantități mari de sânge de la diverse animale ca să-i supliniți dieta umană. De exemplu, porcii mănâncă cam la fel cu ce mâncăm noi, dar nu consumă suficiente fructe și categoric nu mănâncă… porc.
Presupun că puteți păstra câțiva �porci donatori’ doar pentru Heng, și să-i hrăniți special ca să obțineți exact sângele de care are el nevoie și să suplimentați cu sânge de la alte animale, dar asta presupune un mare efort. Ați putea face un cocktail din sânge de găină, capră, porc, câine și pisică și să-l păstrați în frigider, dar nimeni nu a mai făcut asta din ceea ce știu eu… rezultatele ar putea fi neașteptate în cel mai bun caz.
SoluИ›ia este mai limpede ca lacrima: sГўnge uman.
Am verificat probele luate de la taicДѓ-tu cel puИ›in И™apte ore mai devreme И™i totuИ™i dovada era clarДѓ.
Tatăl vostru nu are sânge. Deloc! Nici măcar un strop! Am să vă arăt.” Da băgă mâna în geanta ei de umăr și scoase de acolo mușchiul de pământ învelit în frunza de banan. “Asta este mostra de urină a tatălui vostru. Priviți!” Da îi dădu foc. “Focul e un pic pâlpâit din cauza umezelii, dar, uite, nu are nici culoare, așa că nu sunt vitamine, nici săruri, nici nimic altceva în sânge. Tot ceea ce are e apă în venele sale, chiar dacă e roșiatică.
ГЋi putem lДѓsa sГўnge puИ›in mai tГўrziu dacДѓ vreИ›i И™i atunci verificДѓm, dacДѓ vreИ›i. Dar dacДѓ ar fi avut sГўnge adevДѓrat, muИ™chiul s-ar fi uscat de tot pГўnДѓ acum И™i ar fi arДѓtat culoare cГўnd a ars.
La fel cu piatra, uite! Heng a scuipat pe ea, dar nicio urmДѓ lДѓsatДѓ de sare, nimic, iarДѓИ™i doar apДѓ. TatДѓl vostru nu are niciun pic de sГўnge Г®n el.
Nici măcar o picătură!”
“ Si asta e un lucru rău, mătușă Vraci?”, întrebă Den.
“RДѓu? RДѓu? BДѓiete, un om nu poate trДѓi fДѓrДѓ sГўnge! Te iubesc foarte mult, Den, dar eИ™ti tare prost cГўteodatДѓ! Sex Г®n creier, presupun, ca toИ›i bДѓieИ›ii de vГўrsta ta! И?i poИ›i sa mДѓ strigi doar mДѓtuИ™Дѓ Г®n afara sanctuarului. TaicДѓ-tu s-a transformat Г®ntr-un vampir… a muИ™cat pe vreunul dintre voi Г®n ultima vreme?”
“Nu, mătușă, dar poate a mușcat caprele, n-avem de unde să știm asta”, replică Den.
“Ah, este foarte grav, foarte foarte grav. Am auzit de cazuri ca ăsta, dar nu am văzut niciunul în toată … ăăă… vasta mea … experiență.”
“O ho”, spuse Den, “tata s-a transformat într-un Pee Pob, un vampir? Stai să vezi când vor afla prietenii mei! Heng – Pee Pob! Este foarte tare!”
“Poate să moară curând?”, întrebă Din.
“Încercăm să-l salvăm, Din, vom face tot ce ne stă în putință, dar nu trebuie să afle nimeni. Den! Tu înțelegi? NIMENI, NI –ME –NI, copil fără minte!
EИ™ti sigurДѓ cДѓ bДѓiatul Дѓsta e din neamul lui Lee, Wan?” И?i Г®i aruncДѓ o privire scДѓpДѓrДѓtoare lui Wan, care i-o Г®ntoarse Г®napoi cu suficient de mult afront cГўt Г®i permitea faptul cДѓ baba tocmai Г®i salvase viaИ›a bДѓrbatului ei.
“Deci, asta-i. Astea sunt opțiunile voastre. În ultimă instanță este decizia voastră -a tuspatru –din moment ce voi va trebui să procurați �remediul’, iar Heng va trebui să-l consume toată viața lui căci vindecare pentru condiția lui nu există.”
Da Г®И™i permise sДѓ se odihneascДѓ sprijinitДѓ de unul din stГўlpii acoperiИ™ului И™i Г®nchise ochii ca И™i cum Г®nchise o carte И™i terminase Г®ntrunirea. Familia se uita la ea, pe urmДѓ unul la altul Г®ntrebГўndu-se cum vor ieИ™i din Г®ncurcДѓtura asta.
ГЋn timp ce mДѓtuИ™a Da pДѓrea sa fie Г®n transДѓ sau adormitДѓ, ceilalИ›i trei dezbДѓteau care va fi pasul urmДѓtor.
“Așadar, nu prea putem lua sânge de la localnici, nu-i așa?”, spuse Wan. “Mulți dintre ei nu ți-ar da nici pojghița de deasupra unei budinci reci de orez, d-apăi o jumătate de litru de sânge și de plătit, clar, nu ne permitem”
“Am putea prinde turiști să le scurgem sângele în sticle și sticlele la frigider…”, spuse Den.
“Nu vin prea mulți turiști pe aici, Den”, îi replică maica-sa cu un plescăit ușor iritat.
“Am putea încerca un cocktail din sânge de la diferite animale si am putea dona fiecare jumătate de litru de sânge pe lună”, sări si Din.
“Hmm, nu știu cât de mult sânge poate dona o persoană într-un an, dar șase litri îmi pare foarte mult – totuși, bine gândit draga mea. Poate unii membrii de familie ar fi pregătiți să doneze sânge din când în când, tatăl tău e foarte îndrăgit pe aici…”
“Am putea cumpăra sângele persoanelor decedate deja”, sări Den.
“Trebuie scos sângele din corp înainte să moară, cred, dragule, altfel inima s-a oprit și nu mai are cine să pompeze sângele afară.”
“Am putea să-i ținem atârnați de picioare și să le punem un robinet la jugulară sau la inimă, sau la amândouă?”
“Am înțeles, deci când moare, să zicem, iubita bătrână mamă a cuiva și toată lumea plânge, tu propui să te grăbești să ajungi acolo până se răcește și să întrebi dacă poți să o legi de picioare și să-i scurgi sângele într-o căldare pentru ca tatăl tău să-l bea mai târziu, da? Cam cât de bine crezi că ar funcționa treaba asta?”
“Am putea să sugerăm să luăm ceva sânge înainte…”
“Nici nu te gândi la un lucru atât de cretin și de cumplit!”
“Ce zici de bebeluși… Mai bine nu…” spuse Den și tăcu, toate sugestiile lui fură respinse până acum.
“Pe scurt, până acum avem opțiunea de a colecta sânge de la membrii de familie sau să facem un amestec din sângele animalelor, neștiind dacă măcar una dintre ele va funcționa. Altceva?”
“Am putea… nu, mai bine nu…” spuse Den.
“Hai, spune, prostie sau nu, suntem disperați și iau în considerare orice opinie” spuse mama.
“Ei, bine, aș putea să mă convertesc musulman… aș putea avea patru neveste și asta ar însemna alți patru donatori… și dacă aș avea, să zicem, patru copii cu fiecare, atunci am avea alți șaisprezece donatori și…”
“Da, bine Den, mulțumesc pentru ideile tale! Acum îmi doresc să nu fi întrebat… Următorul lucru pe care îl vei sugera e ca soră-ta să intre și ea în joc și să taxeze un litru de sânge pentru o tură.”
Din se Г®nroИ™i violent numai la gГўndul acesta И™ocatДѓ fiind cДѓ maicДѓ-sa putuse spune aИ™a ceva, Den dДѓdea afirmativ din cap pГўnДѓ cГўnd Wan Г®i dДѓdu un И™ut.
“Așa cum văd eu lucrurile, avem alte două probleme pe care nu le-am luat în considerare încă.” spuse Din. “Mătușa Da a spus-o de fapt că tata trebuie să fie de acord cu planul nostru pentru că el e cel care trebuie să bea chestia asta și avem nevoie de ceva pe mâine.”
“Poate că putem folosi amestec cu sânge de capră pentru mâine, tata oricum o preferă celui cu sânge de găină, și da trebuie să găsim o soluție permanentă cât mai curând. Putem s-o întrebăm pe mătușa despre asta mai târziu. Cât despre tatăl tău, va trebui să mănânce ce îi dăm și să se mulțumească cu asta până va fi destul de în putere ca să se ocupe personal de propriile necesități culinare, dar sunt convinsă că va fi recunoscător că v-ați gândit la el.”
CГўnd cei trei se adГўncirДѓ Г®n propriile gГўnduri pentru cГўteva minute, mДѓtuИ™a Da se trezi.
“Ați reușit să veniți cu vreo idee nouă sau să îndrăznesc să spun soluții noi?”
“Nu, mătușă”, admise Wan. “Den avu câteva idei foarte �originale’, dar nu foarte practice. Din păcate nu ne-a rămas decât să continuăm cu propunerile pe care le-ai făcut tu acum câteva ore.”
“Da, m-am gГўndit cДѓ asta o sДѓ spui, dar ca sДѓ fiu sincerДѓ, asta nu este o problema uИ™or de rezolvat. И?i eu m-am izbit de problema asta Г®n timpul meditaИ›iei mele. Se face tГўrziu И™i eu sunt obositДѓ, ar putea unul din copii sДѓ mДѓ ducДѓ acasДѓ И™i rДѓmГўne sДѓ ne gГўndim cu toИ›ii alte soluИ›ii?”
ГЋl aИ™teptarДѓ pe Den sДѓ se Г®ntoarcДѓ Г®nainte sДѓ se aИ™eze la cinДѓ, pregДѓtirДѓ animalele pentru noapte, se spДѓlarДѓ cu rГўndul И™i Г®И™i petrecurДѓ ultimele momente ale serii Г®mpreunДѓ Г®nainte de a se duce la culcare mai devreme cДѓci erau cu toИ›ii storИ™i psihic. AdevДѓrul gol-goluИ› era cДѓ niciunul dintre ei nu voia sДѓ se ducДѓ singur sus cu un vampir aИ™a cДѓ preferarДѓ sДѓ se ducДѓ Г®mpreunДѓ.
Wan nici nu voia sДѓ se gГўndeascДѓ sДѓ doarmДѓ Г®n acelaИ™i pat cu el, dar simИ›ul datoriei o obligДѓ, И™i faptul cДѓ era singurul adult o fДѓcurДѓ sДѓ ia lumГўnarea Г®n mГўini И™i cu amГўndoi copiii ascunzГўndu-se Г®n spatele ei intrДѓ Г®n casДѓ.
S-au oprit Г®n faИ›a patului matrimonial И™i se holbarДѓ. Heng stДѓtea ridicat Г®n fund, И›eapДѓn, cu pielea foarte palidДѓ И™i ochii de culoarea coralilor strДѓlucind Г®n Г®ntuneric.
“Bună seara, familie!” spuse el cu voce joasă și gravă. Cei trei se urcară fiecare în patul lui fără să-și poată lua ochii de la el, care nici nu se clinti, ci doar se uita în gol.
1В 3 Pee Pob Heng
CГўnd se trezirДѓ a doua zi dimineaИ›Дѓ, cДѓci pГўnДѓ la urmДѓ somnul Г®i rДѓpuse pe toИ›i trei, Heng era acoperit complet de pДѓturi cu perna aИ™ezatДѓ peste cap.
Se ridicarДѓ И™i coborГўrДѓ cГўt de repede puturДѓ, trecГўnd cГўt mai neobservaИ›i pe lГўngДѓ patul lui.
“Hei, mamă, l-ai văzut pe tata aseară?” întrebă Den. “Ochii și pielea lui luminau încăperea, dar ochii erau totuși cei mai cei, nu? Tata avea ochii ca ai noștri cu negru pe alb, dar acum erau cu roșu pe roz… Cred că de la tot sângele ăla!”
“Nu știu, dragul meu, dar cred că ai dreptate. Mai bine te-ai duce să aduci mai mult sânge și ia-o pe soră-ta să aducă și lapte. Îți amintești cum a luat mătușă-ta sângele?”
“Da, mamă, dar de data asta am să iau de la alt țap ca ăsta sa aibă timp să se vindece, nu crezi?”
“Sigur, e o idee foarte bună. Folosește o altă capră în fiecare zi pentru sânge, iar Din poate să mulgă caprele așa cum face de obicei. Pentru moment tot laptele de la capre e doar pentru taică-tu, da? Are nevoie de el mai mult decât avem noi nevoie și chiar nu vrem să i se facă foame în miezul nopții, nu?”
“Categoric nu vrem asta, mamă! Foarte greu am adormit azi-noapte. Am fost terorizat de gândul că tata ar putea să se ridice din pat și să înceapă sa se plimbe prin casă căutând ceva de mâncare sau poate pe cineva…”
“Nu te gândi la așa ceva, Den. Oricum eu sunt mai aproape de el decât tine așa că pe mine o să mă ia prima dată, dar dacă vezi un sac de piele fără sânge, smochinit, în pat lângă el, fugi. La fel dacă vezi două perechi de ochi roșii privindu-te de după plasa de țânțari a doua zi dimineața.”
“Poți să fii sigură de asta, mamă! Mă duc să mă ocup de sângele ăla imediat. Unde-i Din?”
“Nu știu, poate s-a apucat de treabă deja. Du-te și apucă-te de ce ai de făcut, iar eu iau scuterul și mă duc după mătușa Da – cred că încă avem nevoie de ajutorul ei deocamdată. Tu și soră-ta așteptați-mă înainte să vă duceți la el, bine?”
“Crede-mă mamă că nu trebuie să-mi spui de două ori să te aștept, dar ce facem dacă vine el aici?”
“Nu cred că va veni… dormea buștean când m-am dat eu jos din pat și oricum nu lipsesc foarte mult. Dacă se dă totuși jos, nu-l lăsa să te pupe de bună dimineața.”
Wan se Г®ntoarse zece minute mai tГўrziu cu Da, care se aИ™teptase Г®ncДѓ de foarte dimineaИ›Дѓ la inevitabila vizitДѓ a unui membru din familia Lee. CГўnd se Г®ntoarserДѓ, Heng nu se dДѓduse jos din pat, Din mulsese caprele, iar Den era aproape gata.
“Bine, pentru acum recomand 50/50 lapte de caprДѓ И™i sГўnge, o linguriИ›Дѓ de busuioc, jumДѓtate de coriandru И™i un praf din asta. AmestecДѓ-l bine И™i gata. DДѓ-i jumДѓtate de litru dimineaИ›a И™i jumДѓtate seara. Asta ar trebui sДѓ fie suficient pentru moment. И?i sДѓ nu uit! Nu-i daИ›i usturoi deloc! E foarte toxic pentru vampiri! HaideИ›i sДѓ mergem sus sДѓ-l vedem!”
“Înainte să mergem la el, mătușă Da, trebuie să-ți spun că a stat mai toată noaptea ridicat în fund, luminând ca un far cu pielea lui palidă și ochii roz cu pupilele roșii. Vai, și, pe numele lui Budha, a vorbit cu noi! N-am auzit niciodată nimic ca asta până acum. A spus �Bună seara, familie’ cu o voce stranie foarte joasă… a fost de-a dreptul înfricoșător.”
“Lasă asta acum… hai să-l vedem.”
UrcarДѓ Г®n dormitor cu ulciorul cu amestecul de lapte Г®n mГўnДѓ И™i intrarДѓ Г®n camerДѓ. Toate obloanele erau trase aИ™a cДѓ era Г®ntuneric beznДѓ Г®nДѓuntru. Wan ieИ™i din nou cГўt sДѓ se Г®ntoarcДѓ cu o lumГўnare aprinsДѓ. Da se aventurase mai aproape de patul Г®n care dormea Heng.
Lumina lumГўnДѓrii nu revelДѓ nicio schimbare, aИ™a cДѓ femeile ridicarДѓ plasa de И›ГўnИ›ari И™i o legarДѓ ca sДѓ nu-le Г®ncurce. Se aИ™ezarДѓ de fiecare parte a patului, iar Wan trase cuvertura И™i acolo Г®l descoperirДѓ Г®ntins pe spate, gol, cu braИ›ele Г®ntinse ca Hristos pe cruce, cu ochii deschiИ™i, douДѓ cercuri roИ™ii adГўnci, douДѓ migdale roz pe o mascДѓ de strigoi, o stanДѓ de piatrДѓ, neexpresivДѓ, buzele lui, douДѓ linii scurte Г®n jurul gurii.
Wan se uitДѓ Г®ntrebДѓtor la Da, care studia pacientul. ГЋi puse mГўna pe frunte acestuia din urmДѓ И™i nu fu surprinsДѓ sДѓ constate cДѓ e la temperatura camerei.
“Cum te simți astăzi, Heng?” întrebă nevastă-sa.
“Mi-e foame… ba nu, mi-e sete” spuse el, cuvintele prăvălindu-se din gura lui ca niște stânci venind la vale de pe peretele versantului.
“Nicio problemă, dragul meu, ridică-te aici. Am adus amestecul de lapte care ți-a plăcut.”
Femeile aranjarДѓ pernele pentru el И™i Г®l ajutarДѓ sa se ridice Г®n И™ezut, apoi Г®l Г®nvelirДѓ cu o pДѓturДѓ.
“Bea asta, dragul meu, e cu aroma care ți-a plăcut cel mai mult ieri” spuse Wan.
Da Г®i turnДѓ amestecul Г®ntr-un pahar И™i Г®i dДѓdu И™i un pai cu care sДѓ bea. Heng dДѓdu pe gГўt douДѓ pahare din lichidul roz cu spumДѓ verde de la ierburi И™i pДѓru mai Г®nviorat. Se Г®ndreptДѓ singur И™i se uitДѓ Г®n jurul lui ca И™i cum vedea pentru Г®ntГўia datДѓ.
“Îți place asta, nu-i așa, Heng?” întrebă Da. “Văd că ești mult mai vioi decât atunci când am venit. Crezi că ești în stare să vii cu noi jos, astăzi? Cred că soarele ți-ar prinde bine… ești un pic cam palid… nu ești obișnuit să stai atât de mult în casă, nu?”
Heng se uitДѓ la ea ca И™i cum i-ar fi vorbit Г®n limbi strДѓine И™i apoi se uitДѓ la nevastДѓ-sa.
“Vrei să mergi la toaletă, Heng? Nu ai fost de ceva timp, totul e în regulă acolo sub buric? Vrei să mergi la toaletă acum sau ai prefera să aducem o căldare aici la îndemână?”
“Da, uite o idee bună, vreau să merg la toaleta de jos, dar mai întâi aș mai bea niște amestec cu lapte.”
Pentru cДѓ nici una dintre femei nu И™tia cГўt de mult era bine sДѓ-i dea, Г®l lДѓsarДѓ sДѓ bea cГўt vrea, iar Heng terminДѓ litrul de lichid.
Da se retrase И™i observa Г®n timp ce Wan Г®l ajutДѓ sДѓ se Г®mbrace. CГўnd bДѓutura Г®И™i fДѓcu efectul, Heng deveni mai activ.
“Hai, dragă, să te îmbrăcăm și să te ducem jos.”
Femeile Г®l apucarДѓ de cГўte o mГўnДѓ fiecare И™i Г®l ajutarДѓ pe bДѓrbatul tremurГўnd sДѓ se ridice pe propriile picioare. Era ca o bicicletДѓ cu o roatДѓ stricatДѓ. CГўnd ajunserДѓ afarДѓ, Г®n pridvor, clipi repede Г®n lumina strДѓlucitoare, dar aИ™a ar pДѓИ›i oricine И™i-ar petrece ziua Г®ntr-o camerДѓ Г®ntunecatДѓ. Den И™i Din Г®И™i privirДѓ tatДѓl cum cobora scДѓrile ca un alcoolic asistat de nevasta И™i mДѓtuИ™a lui. Erau Г®nspДѓimГўntaИ›i de faptul cДѓ arДѓta atГўt de fragil И™i diferit. Heng fusese din totdeauna slab, dar acum era sfrijit, alb ca zДѓpada И™i cu douДѓ migdale roИ™ii Г®n loc de ochi. Se apropiarДѓ cГўnd acesta se lДѓsДѓ pe colИ›ul mesei ca sДѓ-И™i tragДѓ sufletul.
“Den, mai ai cumva ochelarii vechi de soare? Cred că tatăl tău are nevoie de ei astăzi, ochii lui sunt puțin sensibili.”
Da o întrebă pe Wan “crezi că te descurci să-l duci singură pe Heng la toaletă sau vrei să te ajute Den?”
“Cred cДѓ mДѓ descurc” rДѓspunse ea. И?i Г®l conduse mai departe pe Heng care acum Г®И™i ferea ochii de lumina soarelui cu mГўna rДѓmasДѓ liberДѓ. CГўnd l-au adus Г®napoi la masДѓ cincisprezece minute mai tГўrziu, pДѓru extenuat din cauza efortului.
“Din, repede-te până sus și adu un cearșaf și câteva perne, te rog! Taică-tu se va odihni aici astăzi la aer curat și lumină. N-a petrecut atât de mult timp înăuntru în viața lui așa că organismul lui nu e obișnuit cu asta. Uită-te în ce hal e…”
ГЋn acest timp, Heng se uitДѓ cГўnd la unul cГўnd la altul pДѓrГўnd a nu Г®nИ›elege o iotДѓ. ГЋi crearДѓ puИ›in confort cu ajutorul pernelor, iar Den aduse vechii lui ochelari de soare cu lentile fumurii cu efect de oglindДѓ de care fusese atГўt de mГўndru cu zece ani Г®n urmДѓ cГўnd erau la modДѓ.
Rezultatul fu cДѓ Heng arДѓta ca o pasДѓre ciudatДѓ sprijinit de stГўlpul care И›inea acoperiИ™ul, cu ochelarii de soare pe nas И™i Г®nfДѓИ™urat Г®n cearИ™aful alb.
“Copii, cred că ar fi bine să vă duceți să mai pregătiți amestec de lapte pentru tatăl vostru. Pare foarte flămând astăzi si ăsta e semn bun, înseamnă că facem ceva corect!”
“Te simți mult mai bine astăzi, nu-i așa, Paw?” Cu toții așteptară să răspundă, iar el dădu din cap, ceea ce îl făcu să semene întocmai cu o bufniță. Den și Din plecară chicotind fiindu-le foarte greu să asemene creatura de la masă cu cel care le era tată cu doar 24 de ore în urmă.
“Crezi că aș putea să gătesc ceva pentru Heng în seara asta, mătușă Da?”
“Sigur, nu are ce rău să-i facă dacă va mânca, dar asta nu poate să înlocuiască amestecul de lapte.”
“Heng ți-ar plăcea să mănânci ceva cu noi mai târziu?”
Heng Г®И™i ridicДѓ capul dintr-o parte Г®n alta И™i se uitДѓ stДѓruitor la nevastДѓ-sa.
“Ce gătești în seara asta, Wan?” întrebă Da.
“Găină sau porc… ce dorește el”
Heng continua sДѓ se uite la cele douДѓ femei ca un strДѓin ce nu vorbeИ™te limba locului.
“De ce nu-l întrebi pe el? Nu s-a prostit de tot sau cel puțin așa cred.”
“Ce vrei la cină, Heng? Porc sau găină?”
El se uitДѓ la ea preИ› de cГўteva secunde И™i apoi zise:
“Pui de…”
“Care dintre ei? Oricum, Heng, nu poți să mănânci pe niciunul din copiii noștri… nu e normal”
“Nu pui de om… pui de capră. Avem sau nu?” spuse Heng.
“Da, avem câțiva, dar credeam că îi ținem ca să mărim turma.”
“Doar un ied”
“Da, sigur, Heng acum că ți-e rău am să-ți gătesc o ciozvârtă de ied, iar noi vom mânca porc.”
“Friptura mea să fie făcută pe grătar, mai nepătrunsă, Wan. Am așa o poftă de carne roșie, dar roșie de-adevăratelea.”
Copiii au rДѓsuflat uИ™uraИ›i cГўnd au aflat cДѓ tatДѓl lor nu avea nicio intenИ›ie sДѓ-i mДѓnГўnce, cel puИ›in nu Г®ncДѓ. CГўnd deveni clar cДѓ tatДѓl lor se duse sДѓ se culce pГўnДѓ la masa de searДѓ, Den o Г®ntrebДѓ pe maicДѓ-sa dacДѓ ea considerДѓ cДѓ el i-ar putea mГўnca Г®ntr-o bunДѓ zi.
“Ah, nu cred, Den! Cel puțin cât avem grijă să aibă poftele satisfăcute, nu că am ști care sunt acelea!”
“Mătușă Da, ce părere ai de boala lui Heng?”
“Cred că este foarte interesant… foarte interesant într-adevăr. Ieri bătea la porțile morții, dar acum devine pe oră ce trece mai activ, deși pare să nu mai fie același Heng pe care îl cunoșteam și îndrăgeam cu toții. Va trebui sa așteptăm să vedem cum este acest nou Heng sau poate că își va reveni complet în fire odată ce se obișnuiește cu noua dietă și își revine ca atunci când nu a avut niciun strop de sânge în el.”
“Predicția ta poate nu e atât de bună ca a mea, dar am să admit că e un teritoriu nou și pentru mine și că am să o tratez după cum bate vântul, doar cu câteva sugestii de la prietenele mele spiritele, deși unul dintre ele a spus, într-adevăr că poate e mai uman să-l ucidem pur și simplu și să-l lăsăm să înceapă o altă viață”
“Ce zici despre asta, Wan?”
“Cred că e măsură prea drastică, nu crezi, mătușă Da?”
“Da, așa cred și eu de asta nu am sugerat-o până acum, dar e o opțiune în caz de lucrurile scapă complet de sub control.”
ГЋn timpul discuИ›iei lor, Heng pДѓrea cДѓ doarme, dar femeile nu verificarДѓ sДѓ vadДѓ dacДѓ chiar aИ™a este.
“Crezi că suferă, mătușă Da?”
“Pare destul de liniștit, nu? Vorbește din când în când și până acum nu a menționat niciun fel de disconfort, așa că eu nu m-aș îngrijora prea tare de condiția lui fizică, dacă aș fi în locul tău m-aș îngrijora mai mult de starea lui mentală, dar tu îl cunoști cel mai bine așa că de tine depinde să identifici semnele schimbării și să mă anunți cât de repede ca să le putem discuta.”
“”Bine, mătușă Da, așa voi face. Uite dacă ai alte lucruri de făcut nu vrem să te reținem. Copiii sunt extraordinari – au preluat complet treburile gospodăriei – așa că eu mă pot ocupa în liniște doar de Heng, dar dacă vrei sa te reped acasă, se rezolvă imediat. Suntem cu toții foarte recunoscători pentru ajutorul tău, dacă nu erai tu, Heng ar fi murit și suntem cu toții conștienți de asta. Dacă te vom putea ajuta vreodată cu ceva trebuie doar să spui.”
“Da, mulțumesc, Wan, cred că mă voi duce acasă pentru câteva ore, dar aș vrea să-l văd pe Heng cum mănâncă carnea de ied, așa că ar fi grozav dacă aș putea lua cina cu voi în seara asta. Cât despre plată, nu-ți fă griji acum. Heng e nepotul meu preferat și nu aș vrea sa văd că i se întâmplă ceva rău, dacă stă în puterile mele să împiedic asta. Pot să mă duc pe jos până acasă și pot să mă întorc tot pe jos. La ce oră propui să mâncăm?”
“Pe la șapte chiar șapte și jumătate ca de obicei și ești mai mult decât binevenită.”
“Bine, plec acum și ne vedem în jur de ora șapte. La revedere pentru acum!”
“La revedere, mătușă, și mulțumesc din nou pentru ajutor.”
DupДѓ ce plecДѓ Da, Wan se simИ›i nelalocul ei singurДѓ cu soИ›ul ei. Era prima datДѓ de cГўnd Heng cДѓzuse bolnav, mai ales cДѓ Den duse caprele la pДѓИ™unat lГўngДѓ izvor, iar Din plivea parcela de legume a familiei. Wan trebuia sДѓ-i dea de И™tire lui Den ca trebuie sДѓ sacrifice un ied pentru disearДѓ, dar nu Г®ndrДѓznea sДѓ-l lase singur pe Heng. Din era singura care se putea duce sДѓ-l anunИ›e pe Den, aИ™a cДѓ tot ce putea face era sДѓ spere cДѓ Din va veni acasДѓ sДѓ mДѓnГўnce la prГўnz aИ™a cum fДѓcea de obicei. Wan era convinsДѓ cДѓ Heng va avea parte de ciozvГўrta de ied Г®n seara aceea.
ГЋncercДѓ sДѓ vorbeascДѓ cu el И™i cum nu era nimeni prin preajmДѓ, Г®l alintДѓ cum И™tiu ea mai bine:
“Dragul meu, Heng, ești treaz? Cu toții… eu am fost atât de îngrijorată pentru tine… Te rog să-mi răspunzi daca mă auzi.”
“Bineînțeles că te aud când sunt treaz, dar am ațipit puțin, Mud”, răspunse el cu noua lui voce gravă, “și cred că am ratat câteva lucruri. În general, mă simt mult mai bine, chiar dacă puțin ciudat. De-abia aștept cina!”
“Cât e ceasul acum?”
“Acum e 11:45, o să luăm prânzul cât de curând. Ți-ar plăcea?”
“Ce este pentru masa de prânz?”
“Niște salată”
“Mâncare pentru iepuri”
“Dar ție obișnuia să-ți placă salata verde, Heng!”
“Serios? Nu-mi amintesc să-mi fi plăcut vreodată”
“Ce zici de o omletă?”
“Da, asta sună mult mai bine. Poți să pui în ea și din amestecul cu lapte?”
“Sigur că da, dragul meu, nu văd de ce nu, avem din cel pregătit pentru cină. Trebuie să-i mai dăm 30 de minute lui Din să vedem dacă se întoarce. Trebuie să-i transmită lui Den să sacrifice un ied pentru tine.”
DupДѓ prГўnz, Din luДѓ cГўteva cuИ›ite, o geantДѓ pentru carne И™i un ulcior pentru sГўnge sДѓ le ducДѓ fratelui ei ca el sДѓ poatДѓ duce la capДѓt macabra misiune, apoi Din se Г®ntoarse la tarlaua de legume.
“Se pare că chiar ți-a plăcut omleta, Heng, nu-i așa?”
“Da, a fost foarte sățioasă, destulă carne, destule proteine.”
Wan trebДѓlui Г®n jurul lui Heng ziua Г®ntreagДѓ, tДѓind legume И™i gДѓtind sosul naam pik cu cili, dar Heng nu mai scoase un cuvГўnt. PДѓrea cДѓ Г®И™i fДѓcea siesta sau un posibil somn de recuperare dupДѓ prima masДѓ cu mГўncare solidДѓ din ultimele cГўteva zile.
Din fu prima care se Г®ntoarse dupДѓ-amiaza tГўrziu cu un coИ™ plin de legume sДѓ le ajungДѓ pentru urmДѓtoarele 24 de ore. Den sosi puИ›in mai tГўrziu И™i-i dДѓdu mamei geanta cu carne de ied perfect curДѓИ›atДѓ И™i gata de pus pe foc, И™i un ulcior cu sГўngele iedului.
“Mă duc să-i sărez pielea, mamă! Deja am curățat-o așa cum mi-a arătat tata. Mă întorc în douăzeci de minute.”
“Nu e nevoie să te grăbești, avem destul timp la dispoziție. Ai grijă să faci un duș înainte să vii la masă, mai ales acum că ai măcelărit iedul.”
“Da, mamă…”
“Hmm, amestec de lapte, simt mirosul amestecului de lapte… Heng se foia și mormăia.”
“Da, Heng, amestec cu lapte… Mud o să ți-l pregătească pentru mai târziu, mai întâi vom servi cina când ajunge și mătușa ta aici.”
Wan îi șopti lui Dn, “cred că simte mirosul sângelui de ied sau al cărnii. Uite cum își mișcă nasul ca o vrăjitoare. Cine ar fi crezut acum o săptămână că o să ajungă să trăiască așa?”
Wan puse surplusul de carne Г®n congelator, apoi luДѓ ciozvГўrta pregДѓtitДѓ pentru Heng И™i o duse suficient de departe Г®ncГўt mirosul sДѓ nu-l mai deranjeze И™i-И™i continuДѓ treburile. Heng se culcДѓ la loc ca o jucДѓrie cu cheiИ›Дѓ care И™i-a Г®ncheiat runda.
La șase și patruzeci și cinci de minute, Wan luă legumele tocate din apă sa se scurgă, făcu focul într-o căldare de metal în care găteau de obicei așezată pe o veche cărămidă de ciment de pe masă, în care mai adăugă câteva bucăți de cărbune. În seara asta mâncau felul preferat al copiilor: porc la grătar. Aparatul pentru făcut grătarul era foarte simplu și eficient. Era o farfurie de metal semănând cu un foarte vechi storcător de portocale. Jgheabul era umplut cu apă ca să fiarbă legumele și spaghetele din făină de orez, iar partea de deasupra reprezenta grătarul propriu-zis pe care se frigea carnea. De fapt fiecare își gătea propriul meniu, dar pentru că �jgheabul’ era umplut pentru toată lumea, se considera o masă �la comun’.
CГўnd ajunse Da, nici prea devreme, nici prea tГўrziu, la ora И™apte И™i zece minute, Wan o trimise pe Din sДѓ scoatДѓ carnea din frigiderul din beciul casei. CГўnd ajunse cu carnea la nici 10 metri de masДѓ, Heng Г®ncepu sДѓ se foiascДѓ iar И™i adulmecДѓ aerul.
“Mmmm, lapte”
“Nu, Heng, lapte mai târziu, acum vei primi ciozvârtă de ied”
“Mmmm, ciozvârtă de ied, superb, rară”
Da era fascinatДѓ И™i lua notiИ›e mental.
CГўnd Wan puse carnea pe grДѓtar, Heng Г®И™i dДѓdu jos ochelarii de soare ca sДѓ vadДѓ mai bine Г®n lumina palidДѓ a serii. Ochii sДѓi scДѓpДѓrarДѓ ca niИ™te faruri roИ™ii arzГўnd fДѓcГўndu-i pe copii sДѓ se cutremure.
Oricine ar fi zis cДѓ legumele fierte И™i carnea la grДѓtar miroseau minunat, dar Heng fu cel care vorbi primul.
“Iedul miroase grozav acum! Ai grijă să nu arzi sângele. Heng vrea carnea rară… fără legume, miros oribil.”
“Da, Heng, știu, rară, dar nu crudă. Asta e încă crudă, trebuie s-o mai las câteva minute.”
“Nu, Mud, o s-o mănânc așa. Miroase atât de bine acum, dar cu fiecare minut mirosul e din ce în ce mai fad. Vreau friptura mea acum!”
“Bine, Heng, cum vrei tu. Vrei vreo legumă sau, poate, spaghete?”
“Nu, doar carne, vreau iepurele, nu mâncarea de iepure.”
Wan luă cele două bucăți de pe foc, le puse pe o farfurie pentru Heng și i le înmână. “Poftim, Paw, dar să știi că arată prea în sânge, aproape crude dacă mă întrebi pe mine. Tu întotdeauna preferai carnea bine făcută ca noi toți de altfel.”
Heng luă farfuria, o puse sub nas și o adulmecă, nasul i se mișca precum cel al iepurelui. Apoi puse farfuria în poală, luă bucata mai mică cu amândouă mâinile și o ridică din nou în dreptul nasului. “Minunat” spuse el, “puțin prea făcută, dar foarte bună.”
Heng nu observДѓ cДѓ toatДѓ lumea Г®i observa fiecare miИ™care Г®n timp ce muИ™cДѓ o bucatДѓ minusculДѓ de carne pe care o mestecДѓ cu dinИ›ii din faИ›Дѓ. Wan se aИ™teptase cДѓ o sДѓ Г®nfulece o bucata mare pe nerДѓsuflate. El, Г®n schimb, И›inea friptura cu o mГўnДѓ, iar cu cealaltДѓ smulgea bucДѓИ›ele mici de tot. CГўnd dДѓdea peste porИ›iuni mai Г®nsГўngerate le ducea la buze И™i le sugea cu nesaИ›.
Se uitau unii la alИ›ii uluiИ›i Г®n timp ce ochii lui roИ™ii cu roz urmДѓreau carnea ca un uliu.
“E vreo problemă?” întrebă cu o mișcare scurtă a capului spre nevastă-sa.
“Nu Heng, nu-i nicio problemă. E atât de bine să te vedem mâncând mâncare solidă din nou, atât. Ne bucurăm pentru tine, nu-i așa?”
“Da, aprobară cu toții în cor”, dar Da avea reținerile ei, deși nu ținea morțiș să le împărtășească în chiar acel moment.
“Bun, atunci e în regulă”, spuse Heng și se întoarse la ciugulit carnea cu evidentă plăcere.
Îi luă lui Heng exact treizeci de minute să mănânce o bucată de carne cât palma de mare și apoi se apucă de os pe care îl curăță perfect de carne și-l supse de măduvă până îl usca de tot. Ceilalți găsiseră că era imposibil să se concentreze la propria farfurie, iar în consecință �jgheabul’ fierse până rămase fără apă, iar carnea se arse de nenumărate ori, așa că cina lor fusese ruinată deși lăsaseră farfuriile goale, pentru că ei nu erau genul să risipească mâncare.
CГўnd terminДѓ prima ciozvГўrtДѓ, Heng se И™terse la gurДѓ cu dosul mГўinii pe care o linse И™i o supse pГўnДѓ rДѓmase curatДѓ. Cine l-ar fi vДѓzut din afarДѓ, ar fi crezut cДѓ sigur abia fusese eliberat dintr-un lagДѓr de concentrare unde fusese И›inut Г®n izolare И™i pe raИ›ii de pГўine И™i apДѓ. Nimeni nu vДѓzuse niciodatДѓ pe cineva care sДѓ preИ›uiascДѓ mГўncarea atГўt de mult.
“O vrei și pe cealaltă acum, Paw?” întrebă Din. Heng își ridică cearșaful de pe umeri și îl strânse mai bine în încercarea de a se face mai confortabil și Den reuși să prindă la timp farfuria care zbură din poala lui.
“Așteptăm întâi să se așeze asta” spuse Heng, “și pe urmă mai mâncăm. Foarte bună mâncare. Heng place foarte mult.”
Den se uitДѓ la mama lui, iar ea И™tiu ce vrea sДѓ Г®nsemne. Heng vorbea o thailandezДѓ - pДѓsДѓreascДѓ И™i nimeni nu-l auzise exprimГўndu-se atГўt de rДѓu pГўnДѓ acum, chiar dacДѓ thailandeza lui nu fusese niciodatДѓ grozavДѓ pentru ca pДѓrinИ›ii lui erau chinezi.
Chiar cГўnd ceilalИ›i Г®ncepurДѓ sДѓ se concentreze la propriile farfurii И™i Heng deveni imobil din nou, un pГўrГўit camuflat veni din direcИ›ia lui. ToИ›i И™tiurДѓ exact ce se Г®ntГўmplase, dar fiind politicoИ™i se prefДѓcurДѓ cДѓ n-au auzit nimic. Apoi veni Г®ncДѓ una, urmata de un miros groaznic.
Numai Da И™i Wan Г®ndrДѓznirДѓ sДѓ se uite la Heng care afiИ™a un zГўmbet larg sub ochelarii lui de soare Г®ntunecaИ›i.
Den Г®ncepu sДѓ chicoteascДѓ. La Г®nceput Г®n liniИ™te, dar apoi nu se mai putu abИ›ine И™i Г®n curГўnd rГўdea Г®n hohote.
“Liniște, copii! Tatăl vostru nu se poate abține, este bolnav” spuse Wan. “Hrana solidă a trecut direct prin el probabil”. Cu toate astea, Den și Din nu se mai putură abține. Heng stătea acolo cu un zâmbet larg pe față. Câteva minute mai târziu, când mirosul încă persista cu aceeași intensitate, Wan îi spuse lui Den “ du-l pe tatăl tău la toaletă ca să se curețe! Dacă sunt probleme strigă-mă și îndată vin să-l ajut.
Heng pune-ți chiloții în coșul de rufe, am să mă ocup de ei mâine.”
CГўnd se Г®ndepДѓrtarДѓ, Wan spuse:
“Vai mie! Vai mie, ce zici de asta, mătușă Da?”
“Ciudat, nu-i așa? Comportamentul lui Heng îmi amintește de cel al unei păsări. Nu aș putea spune exact despre ce pasăre e vorba, dar cum stătea acolo cocoțat parcă și cum a mâncat și cum s-a răhățit imediat după… Păsările fac asta – multe alte animale de asemenea – dacă urmărești cu atenție găinușele în ogradă. Nu-mi iese din minte cum s-a cuibărit în cearșaf cu ochelarii pe ochi după ce-a terminat ciozvârta.”
“Deci nu crezi că-i incontinent? Sunt un pic îngrijorata cu patul nostru, abia am cumpărat salteaua acum câteva săptămâni… ar fi păcat, nu-i așa? Crezi că l-am putea lăsa să doarmă în hambar până ne lămurim?”
“Nu, nu te îngrijora! Nici măcar păsările nu-și fac nevoile în locul în care dorm, deși cred că ai putea să-i pui scutece până ne dăm seama ce se petrece… sau scutece speciale pentru incontinență dacă persistă, dar va trebui să te duci în oraș să le cumperi.”
CГўnd Heng И™i Den se Г®ntoarserДѓ, tatДѓl pДѓrea trist И™i chiar ruИ™inat.
“Ești bine, Heng?”, întrebă nevastă-sa.
“Da, un accident. Nu-ți fă griji. Nicio problemă. Nu astăzi. La culcare acum.”
“Da, e o idee bună. Mătușă Da, dar amestecul de lapte?”
“Cred că ar trebui să bea puțin înainte de culcare. Nu-ți fă griji pentru patul tău cel nou, nu l-a murdărit până acum, nu-l va murdări nici în seara asta, dar eu n-aș vrea să-l văd că se trezește în mijlocul nopții căutând ceva de mâncare, dacă aș locui în aceeași casă cu el.”
“Cred că ai dreptate. Den, așază-l pe taică-tu la marginea mesei pentru un minut. Din, adu repede un pahar din amestecul ăla cu lapte, te rog.”
DupДѓ ce dДѓdu pe gГўt laptele И™i se asigurarДѓ cu nu se auzirДѓ sunete nelalocul lor sau mirosuri urГўte, Wan Г®i rugДѓ pe copii sa-l ducДѓ la culcare pe tatДѓl lor.
“Mă duc acuși să verific dacă e totul în regulă, dar sunt convinsă că va dormi acum”.
“Ei, ei, ei, mătușă Da, ce e de făcut? Acum avem un bărbat-pasăre în gospodărie! Ce zici de asta?”
“Încă nu sunt sigură, Wan, dar s-ar putea s-o fi nimerit de data asta. Va trebui să așteptăm și să vedem.”
“Poate va dori să migreze în sud la iarnă.”
Wan nu era sigura dacДѓ Da glumea sau nu, aИ™a cДѓ zГўmbi sperГўnd cДѓ nimeni nu va descoperi de ce, deИ™i mДѓtuИ™a Da, Vraciul И™tia.
Era Г®ngrijoratДѓ, dar cine nu ar fi fost Г®n condiИ›iile astea.
Конец ознакомительного фрагмента.
Текст предоставлен ООО «ЛитРес».
Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию (https://www.litres.ru/pages/biblio_book/?art=65164716) на ЛитРес.
Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.
Если текст книги отсутствует, перейдите по ссылке
Возможные причины отсутствия книги:
1. Книга снята с продаж по просьбе правообладателя
2. Книга ещё не поступила в продажу и пока недоступна для чтения